
"Disperarea este materialul brut al schimbării drastice." de William S. Burroughs
Disperarea, unul dintre motivele care m-au adus la acest punct în viață. Poate că a fost mai subtil însă era acolo, îl simțeam, îmi devora sentimentele și fericirile dulci, le savura râzând, râzând de starea jalnică în care mă aducea cu fiecare pas mai aproape. În fiecare moment, cu fiecare pas pe care îl făceam, durerea devenea din ce în ce mai apăsătoare, nu puteam să dezlipesc îndoiala și tristețea de inima mea. Sângele începuse să nu mai curgă, se transforma în durere pură. Ce este disperarea de fapt? Un fel de mâncare ce revine, invariabil, pe masa noastră, ne atrage, ne spurcă în încercarea noastră de o înțelege. În unele cazuri este prețul pe care cineva îl plăteşte pentru că şi-a stabilit o ţintă imposibilă. Am vorbit însă prea mult despre disperare. De ce am amânat această postare și de ce nu am mai pus altele. Ei bine am avut dacă pot zice o supradoză de plictiseală. Mi-am dorit prea multe într-un timp foarte scurt. Unele dorințe le-am îndeplinit, altele au rămas pe lista de așteptare. Poate că noi, oamenii, ne dorim totul fiindcă suntem foarte aproape de pericolul de nu ne mai dori nimic. Obstacolele noastre sunt doar acele lucruri înspăimântătoare pe care le vezi atunci când privirea îți fuge de la țintă. Forțat să regret uneori față de acțiunile mele am căutat să nu mai dau prilejul vieții să mă dezmembreze psihic. Regretul pentru lucrurile pe care le-am făcut poate fi îmblânzit de timp, însă regretul pentru lucrurile pe care nu le-am făcut este de neconsolat. Oamenii preferă în general fericirea în faţa înţelepciunii, dar asta e ca şi cum ai dori să fii nemuritor fără a îmbătrâni.Nici o aroganţă nu e mai amuzantă decât aceea a unui tânăr care tocmai a descoperit o idee veche şi crede că este a lui. Într-un final ce ar trebui să înțelegeți din ce scriu eu? Ce sunteți...Dacă v-ați dat seama până acum înseamnă că scrierile mele nu vor mai fi fost de folos decât pentru a scoate în evidență caracterul, inteligența, iubirea și o ambiguitate de chestii plictisitoare de boșorogi.
Chit ca e doar "work in progress " cum spui tu,am ramas placut surprinsa la citirea aleatorie a blogului tau.Imi place ideea asta de cate un citat,ceva inaintea fiecarui post.Dragut.Imi arata ca ai citit ceva la viata ta.Keep up the good work.
RăspundețiȘtergereAm vrea noi bosorogi care sa gandeasca atat de profund...Sau macar sa aiba o idee gen ideile tale.Cel putin,eu una,as vrea.
RăspundețiȘtergere