Treceți la conținutul principal

Eu, stigmatele tale dulci si iertatoare


"De ce nu poti? Fiindca nu vrei. De ce nu vrei? Fiindca iti e teama, iti este teama de sieti. Umple-ma cu rani, provoaca-mi durere, insa nu te uita." de Why?...Because...

Plangi? Suferi? Nu uita, nu ascunde, nu nega, aminteste-ti de tot, incearca a trece in mine, incearca a muri. Mori si revino la mine, mori si afunda-te in mine, mori si bucura-te de moarte. Raman nemiscat, stupefiat fumul imi iese necontrolat pe nari. Scarbit ma uit spre tine, nu-ti pot constientiza gandirea, nu pot...Oare? Pot, ma consumi, imi extenuezi fiecare particica de ratiune ce mi-a fost incatusata in minte, ma faci a-mi irosi pana si resursele nebuniei pentru a te patrunde, pentru a-ti opri plansul. Te vad, va vad...Cine sunteti? De ce ma inselati? De ce nu regretati niciun act inutil si suferind? Revino-ti, relaxeaza-te, ajuta-ma a te ajuta. Te implor, recupereaza-mi viziunea despre tine, despre voi. Raman in genunchi, tremur, imi ridica priviea, va vad, incepeti a ma taia, a ma distruge, a ma dezintegra in rani si a ma cufunda in amintiri vagi si umede. Imi auzi vocea? Vino, zambeste-mi, saruta-ma si uita, uita de viermii ce te-au consumat pana acum, fugi cu mine, ia-ma de mana si priveste-te, ce vezi? Nu te pot vedea, tu poti? Poti...?...Destin? Nu exista destin, existam noi, exist eu, daca nu vei putea a transcende in universul luminat de dragostea mea, atunci eu te voi forta in universul meu, al lacatelor, al sangerarii, al labirintului. Sfarsit? Nu exista sfarsit, vei intra in gaura mea neagra, iti voi absorbi fiecare strop de sange pe care l-ai plans, pe care l-ai alungat. Vrei sa-ti metamorfozezi gandurile insa nu poti, nu vrei, nu ma asculti, nu ma urmezi, te pierd, nu te mai vad, ma orbesti si ma alungi, ma arunci in strada ca pe un prunc fara aparare. Stau in fund si imi fumez ultima tigara, ai venit, Lucifer? Ai venit sa-ti capeti premiul? Stigmatele mele n-au fost de ajuns pentru a-ti astupa ranile? Nu a fost de ajuns sacrificiul meu? Atunci ia-ma si pentru eternitate arde-ma in infern, insa nu indrazni a te mai infatisa in calea mea, fiindca te voi sorbi dintr-o privire si iti voi tortura inima...

P.S.: "aniversarea" a 100 de postari primite cu un relativ succes minor ce mi-au permis a ma caracteriza...

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Pasul spre agramare

"Taina agramării este să te lași cuprins de ea, ca apoi haosul să devină un început creator, apus într-o banalitate." de Vladimirescu Mihnea Haosul se ivește din nimic, din iubire, din logica, din început, dar mai cu seamă din om. Ce ființă oare a stat a cugeta la om și la rațiune și nu a fost cuprins de acea dezolare și de pironirea acelor gânduri dezamăgitoare? Creația, prezentul, trecutul, aceste universuri du-te-vino vor fi fost nimic fără acel haos inițiatic, în acea clipă singulară când totul a încetat și s-a produs blestemul iluminării. Acel blestem care bântuie sufletele ce au avut comprehensibilitatea necesară pentru a pătrunde în spirit, de a se întâlni cu demiurgul personalității unui individ, o întâlnire fatală, acel cancer al sinelui. O povară de o noblețe cruntă, fără sfințenie, dar cu acea credință lumească pentru a te deveni, este cea a gandirii. Unde se pierde mai întâi sentimentul, simțirea, iar apoi gandul, îmbrâncit de menirea ciudată a experienței ...
6 comentarii
Citiți mai multe

"A observa, a constata, a studia, a remarca."; un gand despre dragoste

"A iubi înseamnă a fi plin de nepăsare însă cuprins de romantismul peisajului și a dori o singură privire care să emane desfrânare. În iubire nu există naivitatea sentimentelor, ele sunt transpuse în trăiri, În îndrăgostiri constante, în redescoperirea detaliilor melancolice." de Vladimirescu Mihnea Continuarea vieții duce la un moment dat către o îndrăgostire epocală, în fiecare dintre noi în acel moment se produce un efect mai puternic decat gravitația. Totuși fiind atât de puternic nu este compatibil cu viețuirea, el trebuie mai întâi reprimat parțial, educat, crescut și controlat pentru a-l putea cuprinde și analiza. În final devine un reflex permanent pentru o singură instanță, orice schimbare îl anulează și procesul trebuie reluat. Deși în final revine în același stadiu de reprimare, stadiul nu mai prezintă un beneficiu deoarece negarea trebuie să sfârșească și în locul ei sa se instaleze mecanic echilibrul inițial. Orice punct de plecare evidențiază finalul urmând un...
Trimiteți un comentariu
Citiți mai multe

Frica unei constiinte lucide

"Luciditatea este floarea ce, mirosind-o, te vindeca de viata insasi, doar ca uita a mai disparea." de Vladimirescu Mihnea Sangele care imi curge prin vene este insasi o adunare de ganduri, caci fara gand am fi redusi la a trai. Ceea ce nu-i fericire e doar o stampila a nedescoperirii dragostei. In afara culorii  vazul se inlocuieste cu explicatii si dovezi, un paradox al nimicului inexplicabil. Ce vita mi se incolaceste in jurul corpului, de se vaita frunzele si insectele sub ele? Un demon ma intampina cu tradare si dorinta, eu il intampin cu Divinitate si neant, insa doar fiindca ma opun nu inseamna ca nu afirm in acea masura in care mi s-a largit gandul pana la acea granita demonica sub care pamantul este facut din soparle ce hasaie la fiecare pas de-al vreunui sarman ruinat. Razvratirea este doar concurenta de suferinte, pasiuni, prabusiri si porniri tainice, in viata ne razvratim impotriva ei, in moarte ne razvratim deasupra ei. In negura pornirii mele am uitat a zambi...
Un comentariu
Citiți mai multe