
"Amintirile uitate nu sunt niciodata dezintegrate ci doar filtrate in alta forma a gandirii noastre si convertite in energie psihica." de Why?...Because...
Nu ne descriem noi insine atat de mult cat ne pot descrie amintirile. Memoriile noastre raman vii atat timp cat noi ramanem in viata iar cand disparem amintirile trascend in alta incapere, in alt aragaz in care flacarile abia au pornit. Nu avem nevoie de nemurire deoarece am fost si vom fi dintotdeauna nemuritori. Nu in prezent si nici in viitor, ci in trecut. Trecutul care ne va aminti cu zambetul ranced momentele noastre de scarba, care va zambi cand ne va vedea zambetul, care va rade cu noi atunci cand vom fi fost impreuna si vom fi petrecut o eternitate intrecuta de infinit. Vom fi reconstruiti, oare mai buni decat inainte sau mai naivi decat ne-ar fi permis prezentul daca nu l-am fi cunoscut pe viitor? Nu putem sti niciodata, deoarece doar cei ce traiesc in trecut pot vedea dincolo de el, descoperind viitorul trecutului si convertindu-l in noi insine...
Comentarii
Trimiteți un comentariu