Treceți la conținutul principal

Cutia

Întâlniți prin busturi, goi, pe-un trotuar amprentat
În spate o librărie, aveam oblic scrierile
Antiteticele opuri, având forme inversate
Eu cu drag, proza fosta-mi muză, smucit în versuri
Tu cu feerie, îndragostită de poezie, narator rătăcitor
Atingeam cu litere și îmbibam scenarii
Conturezi o liceană și-i dai trup și-un bob de sânge
O transpun crud, impasibil, pe-o platformă de sfârșit
Treptat ne-am refugiat, beletristic conversam
Nonșalant ne expuneam, în turismul lubric
Înfățișati pe-al cunoașterii taler făr de-o față
Chipul ți-l doresc ascuns, nu vreau ochi să mă cuprindă
Corpul ți-l doresc pe-ascuns, dar îmi întăresc refuzul
Ne promitem provocări, delirând să completăm
Dar tarotul ți-e potrivnic, nu vezi astru ombilicat
În curând marturiseam, olograf pielea pătai
Tu veridic te-adresai, roșcovană cum doreai
Simultan mă preveneai, de al nostru efemer
Alungam deznodământ distant, cu gust vag
Destrămare abisală ce aduce dor fluid
Primejdiat de lipsă, metamorf mă afundam
Răspunzând la chemări mistice, în leviatan
Potrivnic e un veac, novice mi-e candoarea
Veros promiți onestitate, nu-i loc de fidelitate
Sucub te-arăți cu-n oft final și inerent
Eu mă-narmez cast, dar incert, să primesc sau nu în dar
De teama tenacității mă-ndepărtezi în zadar
Cu finalul așternut, trup de neconceput și regrete răbufnite
Luăm rămas bun fiecare, eu vizibil, tu spectrală









Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Pasul spre agramare

"Taina agramării este să te lași cuprins de ea, ca apoi haosul să devină un început creator, apus într-o banalitate." de Vladimirescu Mihnea Haosul se ivește din nimic, din iubire, din logica, din început, dar mai cu seamă din om. Ce ființă oare a stat a cugeta la om și la rațiune și nu a fost cuprins de acea dezolare și de pironirea acelor gânduri dezamăgitoare? Creația, prezentul, trecutul, aceste universuri du-te-vino vor fi fost nimic fără acel haos inițiatic, în acea clipă singulară când totul a încetat și s-a produs blestemul iluminării. Acel blestem care bântuie sufletele ce au avut comprehensibilitatea necesară pentru a pătrunde în spirit, de a se întâlni cu demiurgul personalității unui individ, o întâlnire fatală, acel cancer al sinelui. O povară de o noblețe cruntă, fără sfințenie, dar cu acea credință lumească pentru a te deveni, este cea a gandirii. Unde se pierde mai întâi sentimentul, simțirea, iar apoi gandul, îmbrâncit de menirea ciudată a experienței ...

"A observa, a constata, a studia, a remarca."; un gand despre dragoste

"A iubi înseamnă a fi plin de nepăsare însă cuprins de romantismul peisajului și a dori o singură privire care să emane desfrânare. În iubire nu există naivitatea sentimentelor, ele sunt transpuse în trăiri, În îndrăgostiri constante, în redescoperirea detaliilor melancolice." de Vladimirescu Mihnea Continuarea vieții duce la un moment dat către o îndrăgostire epocală, în fiecare dintre noi în acel moment se produce un efect mai puternic decat gravitația. Totuși fiind atât de puternic nu este compatibil cu viețuirea, el trebuie mai întâi reprimat parțial, educat, crescut și controlat pentru a-l putea cuprinde și analiza. În final devine un reflex permanent pentru o singură instanță, orice schimbare îl anulează și procesul trebuie reluat. Deși în final revine în același stadiu de reprimare, stadiul nu mai prezintă un beneficiu deoarece negarea trebuie să sfârșească și în locul ei sa se instaleze mecanic echilibrul inițial. Orice punct de plecare evidențiază finalul urmând un...

Frica unei constiinte lucide

"Luciditatea este floarea ce, mirosind-o, te vindeca de viata insasi, doar ca uita a mai disparea." de Vladimirescu Mihnea Sangele care imi curge prin vene este insasi o adunare de ganduri, caci fara gand am fi redusi la a trai. Ceea ce nu-i fericire e doar o stampila a nedescoperirii dragostei. In afara culorii  vazul se inlocuieste cu explicatii si dovezi, un paradox al nimicului inexplicabil. Ce vita mi se incolaceste in jurul corpului, de se vaita frunzele si insectele sub ele? Un demon ma intampina cu tradare si dorinta, eu il intampin cu Divinitate si neant, insa doar fiindca ma opun nu inseamna ca nu afirm in acea masura in care mi s-a largit gandul pana la acea granita demonica sub care pamantul este facut din soparle ce hasaie la fiecare pas de-al vreunui sarman ruinat. Razvratirea este doar concurenta de suferinte, pasiuni, prabusiri si porniri tainice, in viata ne razvratim impotriva ei, in moarte ne razvratim deasupra ei. In negura pornirii mele am uitat a zambi...