MV

M-am îndrăgostit, cămașă, de bustieră În treacăt purtat și-n cer invitat Apretat și încântat, alb dar roșat Încercat, pe braț rulat, îndreptat Emoționat, dar controlat, de felu-ți mulat De nevoie îndepărtat, te-aș atinge, refulat Împins lin ,îmbrățișat, de bumbacul satinat Coasem ițe râvnite, pornite din fire pâslite Dar e scurtă țesătura, n-am ajuns la umplutură Împleticesc nasture-n bretea Încătușat, o ultimă privire de-aruncat O să ne vedem diseară Largi mișcări cute creară Margini asudate, pe alocuri sărutate Ești fâșneață, larg întinsă, în falduri cuprinsă Mâneci te pitesc pe mine, strâng de bustu-ți cu manșete Aș îngălbeni cu tine, să te-acopar pe un jilț Să așternem scame roi, tolăniți pe jos vâlvoi Și-am fi două haine goi, împărțind o podea în doi

Veac se schimbă sezonier Trec intemperii în clipe Se-nchid ochi în timp livid Numai tronul îl susține În rugina ce revine La-mbinări mâncată-i teaca După ce-l străpunse țeapa Sacerdotul ce-a prezis De-un băiat răpus în vis Devenit împărat încarcerat Piatră se sfărâmă-n zare Munți se culcă în uimire Strop de zeu nu umblă-n lume S-aruncă puterea de pe culme Cu tine când mi-ai dăruit Fărâmitura creației de primit Doar ținutul ăst ferit Am îndrăznit de ocrotit

Plutind, spectral pe valuri Cu tăcere aplatizând Sfărâmând scoici și micind Nu prin voce, ci privire Dilatant fior ce-animă Cărări mascând tropăituri D-ale nopții lungi ritualuri Unde-s iele și strigoi Luându-se la trântă goi Gustând sare cu deliciu Talpa e-n strânsoarea sticlei Spirit sempitern rămâne Omului gând să-i amâne Neîntrerupt drum din adânc Pășind, izvorând din vee Sloi picior ce dă putere De-ndură putred, algal Simțind vag cadaverină

Ticăloșit de vise nedescrise Pe pleoape cu arsuri diafane Înglobând gândul în pâclă Exponent vicios cucerește Domnește, mutabil se răspândește Începe să confiște, pamenți făr de opreliște Trăsături pier, chipuri se mistuie Nu doresc să mă înhumeze Ce mă va ține în metereze Din carnea-mi să nu se nască Bestii, să nu primească Moștenire al meu grai De răgușit în alt trai Pe fondul meu a nu crește Regatul micelar, viitorul ce mi-l sădește

Ce-i iubirea înnoptată Când poți râde de o rază Abătută în lungime, scaldă pulpă, dănțuiește Și arată-n saltul său urme de bujor Pe piciorul ce stârnește o invidie de-aior Când simți izul dulcei june Timbru eglendisit răsună În antere se adună Tremur la temei pompând Androceu reverberând Când preschimbi din mergător Anemofil, zburător, tenace călător Dar pe trompă ți-mprimat, dulcele, oranjul gust Ce-andemnat la pârguială Ca-n finalul savuros să-mbuci goală tânguială Când adaugi la zahar rouă de actual caustic Devii halofit convins, î-infliltrat tipic, idilic Când nepriceput complici Simplu fapt de-a te ivi C-aduci orizont opac Diafragme închizând ritmat Când planarea istovește, el greoi meditator Liminar purtai în theke spori Acum crapă pas cu pas, soma toată-i de porfir Când zâmbești într-un picior Pe pomeți cobor pâraie Burdușești cuget cu spânz Elebor descântător

Când privești o siluetă Și îți pare că regretă C-are doar contur acum Și-a înlocuit cu vid volum Marginea-i e conturată Dintr-o fibră de-arahnidă Care-și schimbă spectrul Precum și aspectul Dar tot îi e dat să fie Doar o-nșiruire De puncte îmboldate Heteromorf îngroșate Neprecis intersectate Amintind pe săturate De momente expirate Holograme anticate

De-aș putea să las în urmă, doar o umbră, doar o noimă De reflexii personale, martori încleștați În trecut îmbrățișați, cu lumină implicați Pe fețe să li se citească, satisfacția mireană Să nu acceadă spre ambiție umană De-aș putea să mai ating Clipe ce precoce-am stins, pe care tardiv le-am cuprins În tablouri scrijelite, înrămate în noian Pasiențe îndoilenice pe șevaletul creat în van De-aș putea glasuri să fur, tonuri cunoscute să îndur Voci de angoasă să înceteze, gânduri să nu mai derapeze La scenarii de legendă, războiri atavice dimorfe Doar deznodământuri pirice, doar gropari pe câmpuri mioritice De-aș putea să trec agale Peste plaiuri pârjolite, unde vin să se așeze privirile hămesite Ale dizeurilor necrofagi, sclivisiți cu sumbru port Prorocind la orizont avania prin cântecul stărp Vântul apusean să trezească sarcofilele zambile Tânjind după miros de om, iubitor și vacilant De-aș putea să hotărăsc Peste margine să trec, cu întunericul să mă întrec La ava...